从前有位远见卓识、机智聪明的农夫，有关他足智多谋的故事至今人们仍广为传颂。 其中最精彩的要首推他曾经怎样捉弄魔鬼的故事。
一天，农夫在田间劳动了一整天，天黑时正准备回家，忽然发现自己的田里有堆煤在燃烧，他惊讶万分，于是便走上前去看，发现竟有一个黑色的小魔鬼走在燃烧的煤堆上。 "你是坐在财宝上吗？"农夫问。 "正是财宝。"魔鬼答道，"而且比你一生见到的都要多呢！""财宝在我田里就得归我。"农夫说道。 "就归你吧！"魔鬼说，"只要你肯将两年内一半的收成给我就行了。钱，我有的是，但我更喜欢地上的果实。"农夫答应了这桩交易，并说："为了避免在我们分配时出现纠纷，凡泥土上的东西归你，泥土下的归我。"魔鬼感到心满意足，但这位聪明的农夫却种上了萝卜。
现在收获的季节到了，魔鬼又来了，要求收回属于他的收成。 但除了那些枯黄的败叶外，他一无所获；而农夫却在兴高采烈地挖着他的萝卜。 "这次让你占了便宜，"魔鬼说，"下次可不能这样。地上的归你，地下的归我。""悉听尊便。"农夫答道。 播种的季节又到了，这次他可不播萝卜，而是种上了小麦。 麦子熟了，他来到田间，把麦秆齐根割倒在地。 魔鬼又来了，见到除了残茬外，他又一无所获，气得转身就走，顺着石缝钻了进去。 "我就是这样骗倒魔鬼的。"农夫说完，赶紧拾起财宝回家去了。
一天，农夫在田间劳动了一整天，天黑时正准备回家，忽然发现自己的田里有堆煤在燃烧，他惊讶万分，于是便走上前去看，发现竟有一个黑色的小魔鬼走在燃烧的煤堆上。 "你是坐在财宝上吗？"农夫问。 "正是财宝。"魔鬼答道，"而且比你一生见到的都要多呢！""财宝在我田里就得归我。"农夫说道。 "就归你吧！"魔鬼说，"只要你肯将两年内一半的收成给我就行了。钱，我有的是，但我更喜欢地上的果实。"农夫答应了这桩交易，并说："为了避免在我们分配时出现纠纷，凡泥土上的东西归你，泥土下的归我。"魔鬼感到心满意足，但这位聪明的农夫却种上了萝卜。
现在收获的季节到了，魔鬼又来了，要求收回属于他的收成。 但除了那些枯黄的败叶外，他一无所获；而农夫却在兴高采烈地挖着他的萝卜。 "这次让你占了便宜，"魔鬼说，"下次可不能这样。地上的归你，地下的归我。""悉听尊便。"农夫答道。 播种的季节又到了，这次他可不播萝卜，而是种上了小麦。 麦子熟了，他来到田间，把麦秆齐根割倒在地。 魔鬼又来了，见到除了残茬外，他又一无所获，气得转身就走，顺着石缝钻了进去。 "我就是这样骗倒魔鬼的。"农夫说完，赶紧拾起财宝回家去了。
Traia odata un taran foarte viclean. As putea sa va povestesc multe dintre poznele sale, dar acum va voi povesti cea mai traznita dintre ele: cum si-a batut joc de diavol. Iata povestea: intr-o zi, taranul lucra pe camp. Pe inserate, se pregatea sa o ia spre casa, dar ca orice proprietar de teren, mai arunca o privire, sa vada daca totul e in regula. Cum se uita el pe camp, vede la un moment ceva scanteietor pe aratura. Tare se mira taranul, ca, inainte cu cateva minute, nu era nimic acolo.O lua intr-acolo, sa vada ce-i acolo. Cand ajunse la mijlocul araturii, ce vede: o gramajoara de carbuni care ard, iar in varful gramezii, un dracusor statea pitit.
- Ce faci aici, doar nu clocesti vreo comoara? - zise taranul.
- Ba chiar asa, clocesc o comoara – zise diavolul – o gramada de aur si argint mai mare decat ai vazut tu vreodata!
- Pai bine – zise taranul -, comoara e pe terenul meu, asa ca, eu sunt proprietarul comorii.
- Fie – zise diavolul – poti sa ti-o tii, dar cu o conditie: daca imi dai mie jumatate din recolta, timp de doi ani. Aur si argint am o gramada, nu-mi trebuie, dar poftesc ceea ce rodeste pamantul tau.
Taranul sta putin pe ganduri, dupa care cazu de acord cu diavolul.
- Bine, fie cum spui tu, dar ca sa nu ne certam, sa ne intelegem de pe acum: ce creste in pamant, va fi jumatatea mea, iar ce creste la suprafata, va fi jumatatea ta. Diavolul ii placu ideea, asa ca, accepta targul. Da, dar ce nu stia diavolul, taranul semana toata aratura cu sfecla. Asa ca, atunci cand veni vremea culesului, si diavolul isi facu aparitia, il intreba:
- Sa-ti aduc o coasa, sau strangi cu mana ce-i al tau?
- Pentru ce coasa, pentru sfecla?
- Pai nu, doar pentru frunze. Mai tii minte: ce-i sub pamant e al meu, ce-i la suprafata e al tau.
Si continua sa culeaga voios sfecla. Diavolul era tare furios.
- Bine, de data asta ai scapat, dar la anul, schimbam placa: ce-i sub pamant e al meu, iar ce-i la suprafata, va fi partea ta. Ai inteles?
Taranul ridica din umeri, rasuci putin mustata, sa nu vada diavolul ca zambeste, si raspunse:
- Mie mi-e totuna, fie cum vrei tu.
Diavolul mormai ceva manios dupa care se facu nevazut. Taranul ara terenul, si semana pe toata parcela grau. Cand lanul de grau se ingalbeni, merse pe camp si secera toata recolta.
Cand arunca ultimul snop de grau in caruta, aparu si diavolul:
- Hoho! – striga de departe. Auzi cumetre, unde duci tu recolta?
- Pai acasa, in pod – zise taranul.
- Si mie ce mi-ai lasat? intreba diavolul.
- Tot ce-i sub pamant, asa cum ai cerut – raspunse zambind taranul.
Dar diavolul nu mai gasi nimic, decat campul secerat de taran. Se inrosi de manie, si printr-o crapatura aluneca in adancul pamantului, pe fundul iadului. Asa ramase taranul cu recolta din doi ani, si cu comoara.
- Ce faci aici, doar nu clocesti vreo comoara? - zise taranul.
- Ba chiar asa, clocesc o comoara – zise diavolul – o gramada de aur si argint mai mare decat ai vazut tu vreodata!
- Pai bine – zise taranul -, comoara e pe terenul meu, asa ca, eu sunt proprietarul comorii.
- Fie – zise diavolul – poti sa ti-o tii, dar cu o conditie: daca imi dai mie jumatate din recolta, timp de doi ani. Aur si argint am o gramada, nu-mi trebuie, dar poftesc ceea ce rodeste pamantul tau.
Taranul sta putin pe ganduri, dupa care cazu de acord cu diavolul.
- Bine, fie cum spui tu, dar ca sa nu ne certam, sa ne intelegem de pe acum: ce creste in pamant, va fi jumatatea mea, iar ce creste la suprafata, va fi jumatatea ta. Diavolul ii placu ideea, asa ca, accepta targul. Da, dar ce nu stia diavolul, taranul semana toata aratura cu sfecla. Asa ca, atunci cand veni vremea culesului, si diavolul isi facu aparitia, il intreba:
- Sa-ti aduc o coasa, sau strangi cu mana ce-i al tau?
- Pentru ce coasa, pentru sfecla?
- Pai nu, doar pentru frunze. Mai tii minte: ce-i sub pamant e al meu, ce-i la suprafata e al tau.
Si continua sa culeaga voios sfecla. Diavolul era tare furios.
- Bine, de data asta ai scapat, dar la anul, schimbam placa: ce-i sub pamant e al meu, iar ce-i la suprafata, va fi partea ta. Ai inteles?
Taranul ridica din umeri, rasuci putin mustata, sa nu vada diavolul ca zambeste, si raspunse:
- Mie mi-e totuna, fie cum vrei tu.
Diavolul mormai ceva manios dupa care se facu nevazut. Taranul ara terenul, si semana pe toata parcela grau. Cand lanul de grau se ingalbeni, merse pe camp si secera toata recolta.
Cand arunca ultimul snop de grau in caruta, aparu si diavolul:
- Hoho! – striga de departe. Auzi cumetre, unde duci tu recolta?
- Pai acasa, in pod – zise taranul.
- Si mie ce mi-ai lasat? intreba diavolul.
- Tot ce-i sub pamant, asa cum ai cerut – raspunse zambind taranul.
Dar diavolul nu mai gasi nimic, decat campul secerat de taran. Se inrosi de manie, si printr-o crapatura aluneca in adancul pamantului, pe fundul iadului. Asa ramase taranul cu recolta din doi ani, si cu comoara.